Când corectitudinea politică devine unic reper al valorii

Unul dintre numitoarele comune ale dictaturilor este ura lor față de artiști. Spiritele libere au fost dintotdeauna un ghimpe în coasta tiranilor, iar scriitorii și poeții erau deosebit de periculoși, pentru că puteau inocula idei greșite de libertate și echitate în mințile celor subjugați.

Și naziștii și comuniștii au avut „indexul” lor. Acei autori nefrecventabili, de nepublicat sau chiar de eliminat fizic, de ce nu, care nu scriau pe linia și principiile partidului.

Unii dintre voi știți deja că ne aflăm în plină dictatură a corectitudinii politice, iar vocile conservatoare sunt eliminate violent din fostele spații de dezbatere a ideilor: universități, mass-media, politică. Acuzațiile sunt diverse, de cele mai multe ori vagi, dar ușor de redus la esența lor: nu accepți progresismul non-valorilor, retrage-te într-un con de umbră și evită lumina publicului.

Acestui tratament de exilare socială și editorială a fost supus și Dumitru Crudu, reputat jurnalist, poet, dramaturg, una dintre mințile strălucite ale românilor de dincolo de Prut. Una dintre editurile preocupate mai mult de mesajul politic decât de calitatea actului artistic i-a transmis d-lui Crudu următorul mesaj:

„Buna ziua,

Va scriem in urma unor neconcordanţe sesizate de comisia noastră de etica între poziţiile dumneavoastră publice şi politicile noastre editoriale, în articole precum:

https://www.zdg.md/…/declaratii-sexiste-facute-de-persoan…/…

http://beta.deschide.md/…/Dumitru-Crudu–Prostituatele-virt…

https://deschide.md/…/Dumitru-CRUDU–Procurorii-morali-%C8%…

Având în vedere aceste discrepanţe între discursurile dumneavoastra pe tema coaliţiei pentru familie şi a prostituţiei şi politicile femniste ale editurii, va informăm cu părere de rău că nu vă mai putem reedita volumul la editura noastra.

Vă mulţumim pentru înţelegere!

Toate cele bune,

redacţia editurii frACTalia”

Am fost curios și am citit și eu articolele incriminate. Trebuia să fie ceva îngrozitor în conținutul lor, nu-i așa?

Se pare că șocul și groaza au fost provocate de două citate invocate de dl. Crudu: 

„Căsătoria înseamnă iubirea constantă și fidelă a unui bărbat pentru o femeie, nimic mai mult” de Fernando Pessoa și 

„femeia este adesea punctul slab al bărbatului” de James Joyce.

Aceste puncte de vedere pro-familie și pro normalitate i-au atras ura pseudo-intelectualilor. Aceste puncte de vedere se pare că sunt suficiente pentru ca trece un autor apreciat și premiat la „index”. 

Ar trebui să îi interzicem pe Joyce și Pessoa? De ce nu și pe alții? De ce să nu înființăm un „Minister al Adevărului”? Ar putea să ne simplifice opțiunile. Ar putea să ne scape de dilemele legate de valoarea sau lipsa de valoare a unui act artistic.

Valoarea actului artistic oricum nu mai primează, ci opțiunea politică. Iar discriminarea pe criterii de orientare politică, de sistem de valori se pare că este permisă. De ce este interzis prin lege să discriminezi un autor pentru faptul că este homosexual, dar este încurajat social să discriminezi un autor pentru că este conservator?

De ce este interzis să discriminezi persoanele pentru faptul că susțin libertatea avorturilor, dar este încurajat social să îi exilăm pe cei, care se exprimă pro-familie?

De ce este permisă invocarea „feminismului” în exilarea unui autor? Ce legătură are feminismul, reprezentat de femei puternice, precum dna. Margaret Thatcher (tot o conservatoare) cu prostituatele, care se destrăbălau în spații destinate lecturii? Legătura este una directă, ce trece prin neo-marxismul cultural, care dorește destructurarea valorilor europene cu orice preț și înlocuirea lor cu dictatura non-valorii, în care identitatea de grup subjugă identitatea individuală și o anulează.

Important este ca, așa cum rezistența din perioada nazistă a salvat cărțile „indexate” de la ardere și autorii interziși de la lagăre, așa cum în perioada comunistă a fost menținută flacăra libertății de gândire prin literatură, să ne asumăm și noi sarcina de a susține autorii, care au curajul de a susține valorile și libertățile Europei tradiționale.

Este obligația noastră să apreciem calitatea actului artistic și nu politica din spatele artistului. 

Cât despre „editura” în cauză, ce definiție mai bună doriți, decât cea pe care și-o acordă singuri: „Fractalia: Performing Non-genre Community” (adicătelea, spectacole pentru o comunitate cu fluiditate de gen…)

Iar dacă doriți să le oferiți un feedback, o puteți face cu ușurință la: https://www.facebook.com/fractaliagrup/

Remus Rădoiu

Publisher BrasovPress

Tell Us What You Think
3Like1Love6Haha0Wow1Sad1Angry

1 Comment

  • IK
    Posted May 12, 2020 5:32 pm 0Likes

    Poți să publici texte anti-religioase la edituriile patriarhiei ?
    Cenzura mi se pare în sens invers: „Cum îndrăznește o editură să nu împărtățească aceleași valori cu mine?„

Leave a comment