Despre secolul XX se spunea că este secolul vitezei. Iar Alvin Toffler vedea secolul XXI ca fiind un secol al informației și al transformării fundamentale a principiilor de structurare ale societății.

Se pare că secolul vitezei a ajuns și în Brașov. Un Brașov, care se transformă pas cu pas într-un mare carusel. Sensurile unice corelate cu giratoriile cresc într-adevăr fluiditatea traficului rutier și viteza de deplasare. Vom merge mai repede. Întrebarea este: încotro? Alții, umoristic se întreabă: contează?

În situația în care Calea București se transformă în sens unic, în afară de a obține o magistrală de mare viteză (pe care este însă permis să se circule cu cel mult 50 km/h), avantajele sunt puține. Ocolul, pe care trebuie să îl facă cetățenii din zonă, creșterea costurilor de transport ale furnizorilor de servicii logistice și aportul ecologic negativ sunt însă numai unele dintre dezavantaje.

Realizarea de artere rutiere tot mai late atrage după sine o creștere a traficului de autovehicule în detrimentul mijloacelor de transport alternative. 

Brașovul este deja unul dintre cele mai poluate orașe din România, în pofida poziționării în apropierea munților și a zonelor naturale întinse. Deci, strategia trebuie să fie una de purificare a aerului și nu una de transformare a municipiului într-un nod rutier de mare viteză.

Lipsa unei strategii referitoare la pistele de biciclete, lipsa unei strategii de îndepărtare a autoturismelor din centrul istoric și de realizare a unor sisteme de tip „shuttle electric” de la parcările aflate în zonele mărginașe ale municipiului, lipsa interconectării pistelor de bicicletă în zona metropolitană, rețea care ar permite degrevarea șoselelor de traficul de navetă sunt doar unele dintre problemele, care ar trebui să fie în atenția edilului.

Investițiile în parcări supraetajate (sau subterane, în situația în care canalizarea deficitară o permite) trebuie să reprezinte prioritățile zero ale Primăriei Brașov. Descurajarea parcării în zona centrului istoric este esențială pentru dezvoltarea pe termen lung a unui oraș turistic, cum este Brașovul.

Miile de vizitatori, pe care Brașovul le atrage, trebuie să aibă posibilitatea de a parca la periferie și de a benefica de un transport public civilizat către centrul istoric.

În caz contrar, marelui carusel format din Calea București și Bulevardul Saturn i se va adăuga tradiționalul carusel din jurul Centrului Istoric, în care sute (uneori mii) de mașini se învârt în speranța unui loc de parcare.

Măsuri complementare, precum sistarea emiterii de autorizații de construcție pentru blocuri turn, sunt absolut necesare pentru a permite sistematizarea orașului și pentru a evita transformarea noilor cartiere de blocuri supraaglomerate în ghetouri.

Traficul din Brașovul actual ne arată că viteza cu care te deplasezi este mai puțin relevantă decât direcția în care te deplasezi, iar calea nu trebuie să se transforme niciodată în destinație.

Remus Rădoiu

Publisher

Tell Us What You Think
1Like1Love0Haha0Wow0Sad0Angry

0 Comment

Leave a comment