Este costul energiei mai mare în România?

Răspunsul universal la această întrebare, atâta timp cât ea este adresată unui român, va fi un răsunător „DA”. Privind însă în context european, iar mai apoi mondial, acesta se relativizează.

Astfel, privind pe statistici, observăm că avem un cost de aproape 3 ori mai mic decât în Germania, Danemarca sau Belgia, dar simțitor mai mare decât cel din Ungaria sau Bulgaria. Nu doresc să ating în acest context în niciun fel modul în care se vinde curent electric către redistribuitori sau operațiunile de culise ale acestora. O astfel de privire ne-ar face din nou miopi la contextul european.

Încă de la începutul anului se știa de o creștere accelerată a prețului energiei la nivel mondial. Repornirea economiei ca urmare a reducerii impactului pandemiei COVID-19, necesarul de energie pentru producție, dar și pentru transport, cât și un consum casnic crescut, suprapuse pe o producție redusă rezultată dintr-o latență a industriei, care a decurs din efectele pandemiei au generat ușoare sincope în lanțul de alimentare.

Efectul cel mai puternic asupra prețului l-au avut însă taxele impuse pe tona de emisii de carbon, care practic s-au dublat în 2021. Astfel, pentru fiecare tonă de emisii de carbon a unei termocentrale, aceasta (deci consumatorul final) trebuie să plătească 50 de euro.

Deci, costul energiei este mult mai mare la nivel global, România este însă mai afectată datorită fragilității stării economice individuale a cetățenilor săi și a lipsei de măsuri de atenuare a impactului prețului energiei din partea guvernului său.

Aproximativ 20% din curentul european este produs pe bază de gaz metan, al cărui preț s-a triplat în 2021. Nu numai atât, depozitele de gaz sunt destul de goale, iar producătorii de gaz natural fac la momentul actual eforturi de creștere a producției pentru a le umple înainte de lunile de iarnă. Acest efort se transpune, natural, într-un preț crescut al produsului finit.

Volatilitatea producției de electricitate din surse alternative, cum ar fi cele solare sau eoliene, nu a făcut decât să crească accentul pus pe mijloace de producție tradiționale, bazate pe combustibili fosili.

Și, după cum știm, un cost ridicat al energiei are un efect inflaționist, deci, o nouă componentă în puzzle-ul prețurilor energetice crescute.

Cea mai rapidă soluție ar fi o regândire a politicilor europene și o adaptare a acestora la realitățile economice ale anului 2021. Politicienii europeni fiind însă complet detașați de realitățile alegătorilor lor, concentrați numai pe promovarea unor presupuse drepturi ale minorităților sexuale, nu considerăm că soluția poate veni de la Bruxelles.

Pe de altă parte, evoluția aceasta era cunoscută, a fost prezentată public și (puține) voci publice și-au exprimat deja îngrijorarea în mod repetat.

România și românii au fost prinși nepregătiți, pentru că, așa cum deseori se întâmplă, circul de vârful guvernului distrage atenția. Prinși între eforturile liberalilor de a se menține la putere, între jocurile de culise ale PSD de a nu ajunge la putere, un USRplus care ar prefera să nu pară că este la putere, dar să beneficieze de avantajele puterii și AUR, care încearcă să tragă mocheta de sub picioarele tuturor, românii nu mai știu ce se întâmplă în jurul lor.

Iar acest lucru nu se vede numai pe piața energiei, liberalizată între timp, ci și în informațiile legate de politica externă, de politica monetară a UE, precum și de poziționarea geopolitică a vecinilor.

Ne vedem prinși într-un circ intern, deseori inconștienți de faptul că un tren se apropie de noi în viteză.

Este o atitudine riscantă, care momentan i-a costat pe români numai o factură crescută la energie.

Pe viitor însă, prețul miopiei poate fi mult mai mare.

Tell Us What You Think
24Like10Love8Haha4Wow5Sad5Angry