Harababura continuă…

Și alte vieți sunt expuse unei boli deosebit de contagioase. Astăzi voi vorbi despre Sanatoriul de Nevroze de la Predeal.

Această unitate de mari dimensiuni, cu trei corpuri de clădiri a fost desemnată ca unitate în care să fie introdus în carantină personal medical expus COVID-19. Decizia este una bună, dată fiind locația oarecum izolată și disponibilitatea unor condiții de cazare adecvate.

Cu toate acestea, cel puțin la momentul la care primele persoane expuse COVID-19 au fost aduse în unitate, sanatoriul nu dispunea de avizul DSP pentru acest tip de activitate și nici de circuite stabilite de către DSP (absolut esențiale pentru prevenirea răspândirii infecției).

Unitatea nu avea circuite pregătite pentru intrarea și ieșirea personalului medical potențial expus COVID, care urma să fie cazat acolo. Lipseau măsurile de separare a lenjeriei, a deșeurilor, care trebuie tratate ca deșeuri periculoase. Nici măcar sacii de gunoi, pe care dl. ministru recomanda să fie cumpărați de la o firmă anume, prin achiziție directă, nu erau disponibili.

Astfel, sâmbătă, în data de 04.04.2020 sanatoriul este anunțat că urmează să fie aduse primele asistente de la Zărnești, care fuseseră potențial expuse bolnavului confirmat COVID. Unul dintre schimburile de la Sanatoriul Predeal este chemat la serviciu, pentru a-și ajuta colegele și colegii cazați în unitate. 

În cursul aceleiași zilei de sâmbătă, diferite ONG-uri s-au mobilizat pentru a pune la dispoziția personalului de la Zărnești materiale de protecție și dezinfectanți. O pensiune a fost anunțată că personalul medical aflat în carantină la secția din Zărnești are nevoie de mâncare, masa de prânz nefiindu-le asigurată. Pensiunea donează mâncarea, iar un alt ONG a adus viziere și măști de protecție.

Ajunși la Sanatoriul din Predeal, altă surpriză: din nou nu exista mâncare pentru personalul medical. Aceeași pensiune donează mâncarea, care este transportată de o firmă de închirieri mașini, care oferă acest serviciu în mod gratuit.

Nu știu care este sentimentul, care vă încearcă pe dvs., dar eu văd în aceste rânduri, dincolo de serviabilitatea și voluntariatul multor membrii ai comunității, lipsa unui management adecvat cu privire la aceste persoane expuse fără voia lor unei boli grave și postura jenantă în care ele au fost puse, de a sta practic la mila comunității, pentru a li se oferi materiale de protecție și mâncare.

Ceea ce nu se descoperise încă la acel moment, era faptul că una dintre asistentele aduse de la Zărnești era infectată cu COVID-19. Ea era asimptomatică, rămânând asimptomatică până în acest moment.

Revin la Sanatoriul din Predeal, unde personalul dintr-una dintre ture fusese chemat la serviciu. Aceștia au intrat în contact cu personalul din Zărnești, plecând la sfârșitul turei acasă, deși procedura prevede ca ei să rămână 14 zile în unitate, tocmai pentru a preveni răspândirea infecției.

Mai mult decât atât, deoarece vorbim despre navetiști, care merg acasă cu ce pot, putem porni de la premisa, că ei au intrat în contact și cu alte persoane. Iar domiciliile lor sunt situate pe raza a două județe: Brașov și Prahova.

A doua zi a fost adus un nou schimb, aceștia nedispunând de proceduri sau circuite în interacțiunea cu colegii lor de la Zărnești. La sfârșitul programului, și ei au plecat acasă, în comunități, la familii.

Toată această situație, complexă și ușor de scăpat de sub control, arată cât de importante sunt detaliile. Pregătirea prealabilă trebuie să includă circuite pentru persoane, alimente, deșeuri, zone de decontaminare, trebuie să includă pregătirea materialelor de protecție și a dezinfectantelor, dar și alimentația pentru personalul aflat în carantină.

Faptul că nu numai materialele de protecție și dezinfectanții lipseau, ci până și alimentele pentru personalul aflat în carantină, reprezintă numai vârful aisbergului.

Cauzele sunt multiple, iar ele pornesc de la prioritățile greșite ale echipei de management, care a fost preocupată de restructurări de personal, de angajări ale apropiaților și de recompensarea obedienței în locul asigurării unui management performant.

În timp ce managerul interimar al Spitalului de Neurologie și Psihiatrie Brașov, dl. dr. Nicușor Bîgiu declara la unison cu directoarea de îngrijiri, dna. Diana Țintea, că există stocuri suficiente, că totul este în regulă și toată lumea este pregătită, realitatea era în mod evident alta.

Iar cei care trăgeau semnalele de alarmă, precum directorul medical, dna. dr. Daniela Marinescu sau medicul coordonator al secției Zărnești, dna. dr. Simona Simion, erau marginalizați, respectiv destituiți.

Genul acesta de management nu ne dezonorează numai pe noi, ca și societate, prin faptul că îl acceptăm tacit, dar îi pune și pe luptătorii noștri de pe frontul „COVID-19”, personalul medical, care se luptă să ne salveze viețile, în situația ingrată de a aștepta susținerea comunității, pentru a li se asigura servicii minime, precum măști de protecție sau alimente.

Remus Rădoiu

Publisher BrasovPress

http://www.radoiu.com
Tell Us What You Think
13Like6Love12Haha5Wow3Sad6Angry