Consilierii locali din grupul USR–FDGR din Brașov au decis să se abțină de la vot în privința controversatei concesionări a unui teren din Centrul Civic destinat construirii unei catedrale. Aceștia subliniază că poziția lor nu reprezintă o opoziție față de credință sau instituția Bisericii, ci este un apel ferm pentru asigurarea transparenței, respectarea legalității și o consultare autentică a comunității locale.
Reprezentanții USR–FDGR afirmă că, deși respectă valorile religioase ale brașovenilor și rolul Bisericii, consideră inacceptabilă adoptarea unei hotărâri cu un impact urbanistic, juridic și social atât de extins „netransparent, în grabă și pe baze juridice fragile”.
Dezbaterea se concentrează pe procedură, nu pe lăcașul de cult
Așa cum a menționat liderul grupului USR–FDGR, miza reală nu este edificarea catedralei, ci modul defectuos în care executivul local, condus de primarul George Scripcaru, forțează aprobarea acestei măsuri.
Semne de întrebare privind contractul inițial din 1993
Consilierii invocă multiple nereguli care necesită clarificări serioase:
- Contractul care stă la baza propunerii actuale datează din 1993 și nu a fost respectat. Obligațiile prevedeau obținerea autorizației de construire în decurs de o lună, iar finalizarea construcției în trei ani – termene care nu au fost îndeplinite niciodată.
- Documentul inițial a fost semnat cu un ONG din care făceau parte chiar primarul și viceprimarul de la acea dată. USR–FDGR ridică problema unui potențial conflict de interese dacă acest act este validat în prezent.
- Se solicită clarificări privind componența actuală a ONG-ului și capacitatea reală a acestuia de a gestiona un proiect de o asemenea anvergură.
Hotărâre judecătorească și PUZ-ul lipsă
Un alt set de probleme vizează aspectele juridice și urbanistice neclarificate:
- Un aspect juridic esențial este reprezentat de o hotărâre judecătorească din 2017. Grupul USR–FDGR susține că această decizie nu impune municipalității să acorde concesiunea terenului, ci doar să demareze sau să modifice un Plan Urbanistic Zonal (PUZ). Această documentație esențială nu a fost elaborată până în prezent.
- Consilierii reamintesc că obligația de a modifica PUZ-ul survenise în perioada 2017–2020, când primar al Brașovului era tot George Scripcaru.
- Terenul propus acum pentru concesionare nu mai corespunde amplasamentului și suprafeței specificate în contractul din 1993.
Litigii active și suprapuneri periculoase
Situația este complicată și de faptul că terenul se află în litigiu:
- Dosarul având termen de judecată la Curtea de Apel în martie 2026.
- În acest context legal incert, USR–FDGR avertizează că adoptarea unei hotărâri în acest stadiu ar putea fi considerată rea-credință și ar putea implica riscuri juridice directe pentru consilierii locali.
- Există contradicții majore legate de valoarea redevenței: 25 de lei/mp, conform Hotărârii de Consiliu Local, față de 1 leu/mp, prevăzut în contractul inițial.
- O problemă urbanistică critică este suprapunerea amplasamentului propus cu proiectul parcării subterane din Centrul Civic, o investiție realizată din fonduri publice.
Consilierii atrag atenția că, în scenariul aplicării tuturor deciziilor existente, există riscul ca parcul din Centrul Civic să dispară complet.
Alternative propuse și nevoia de consultare publică reală
USR–FDGR susține că există soluții alternative care pot preveni polarizarea orașului, asigurând dezvoltarea urbanistică echilibrată. Printre acestea se numără:
- Identificarea unei zone alternative mai adecvate, cum ar fi arealul fostei platforme IUS, unde ar putea fi găsite spații atât pentru o catedrală, cât și pentru un parc public.
- Păstrarea funcțiunilor Centrului Civic exclusiv pentru destinații culturale și comunitare (muzee, săli de spectacole), în concordanță cu propunerile specialiștilor din Ordinul Arhitecților din România.
„Credința nu trebuie pusă în conflict cu orașul, iar Biserica nu ar trebui folosită ca paravan pentru decizii greșite”, transmit reprezentanții USR–FDGR. Aceștia reiterează că Brașovul necesită transparență, dialog și respect față de cetățeni, iar deciziile majore trebuie adoptate doar după o dezbatere publică temeinică, alături de comunitate.
Abținerea de la vot, conchid ei, reflectă această cerință de prudență și consultare, nu o respingere a proiectului religios în sine.
